Biroul Național de Statistică prezintă informația statistică privind situația demografică în Republica Moldova, în anul 2024. Datele sunt prezentate din perspectiva evenimentelor demografice vizând populația cu reședință obișnuită³, care cuprinde persoanele care au locuit în ultimele 12 luni preponderent pe teritoriul Republicii Moldova, indiferent de absențele temporare (în scopul recreării, vacanței, vizitelor la rude şi prieteni, afacerilor, tratamentului medical, pelerinajelor religioase etc.).

Numărul populației cu reședință obișnuită la 01.01.2025, conform datelor provizorii, a constituit 2381,3 mii persoane.

Natalitatea

În anul 2024, s-au născut 23,6 mii copii⁴, cu cca 0,5 mii (sau cu 2,0%) mai puțini comparativ cu anul precedent. Mai mult de jumătate din numărul copiilor născuți-vii au fost băieți – 12,1 mii și 11,5 mii – fete, raportul de masculinitate fiind de 105 băieți la 100 fete (Tabelul 1).

Tabelul 1. Principalii indicatori ai natalității, în anii 2023 – 2024

Descarcă datele în format .xlsx

Rata natalității, în anul 2024, a fost de 9,8 născuți-vii la 1000 locuitori, menținându-se la nivelul anului 2023.

Vârsta medie a mamei la prima naștere, în 2024, a fost de 26,8 ani, fiind în creștere față de anul 2023 (25,3 ani).

Rata totală de fertilitate, în 2024, s-a majorat comparativ cu anul precedent și a constituit 1,66 copii născuți-vii per femeie. Totuși, aceasta nu atinge nivelul de înlocuire a generațiilor de 2,1 copii născuți-vii per femeie de vârstă reproductivă.

Mortalitatea

Numărul decedaților, în anul 2024⁴, a fost de 33,5 mii persoane, fiind în descreștere cu 0,3 mii (sau cu 0,8%) față de anul 2023. Rata mortalității generale a înregistrat o creștere - de la 13,7‰ în anul 2023, la 13,9‰ în anul 2024. Valoarea „supramortalității masculine” în anul 2024 a constituit 115 decese masculine la 100 decese feminine (Tabelul 2).

Tabelul 2. Principalii indicatori ai mortalității, pe sexe în anii 2023 – 2024

Descarcă datele în format .xlsx

Bolile aparatului circulator și tumorile au continuat să dețină ponderile cele mai înalte în cauzele de deces, atât în rândul femeilor, cât și în rândul bărbaților. În anul 2024, ponderea deceselor determinate de aceste două cauze a fost de 75,3% din totalul deceselor (70,2% în cazul bărbaților și 81,1% în cazul femeilor) (Figura 1).

Figura 1. Ponderea deceselor pe principalele cauze de deces, pe sexe, în anul 2024, %

Descarcă datele în format .xlsx

Pentru ambele sexe, cauza principală de deces, în 2024, a fost cea determinată de bolile aparatului circulator (65,4% în cazul femeilor și 50,9% în cazul bărbaților). Structura mortalității feminine, repartizată pe cauze de deces, diferă de cea masculină după structură. Astfel, numărul bărbaților decedați în urma accidentelor, intoxicațiilor și traumelor este de 3,9 ori mai mare comparativ cu cel observat în cazul femeilor decedate din aceeași cauză, decesele cauzate de bolile aparatului respirator - de 2,2 ori, iar a tumorilor și bolile aparatului digestiv de 1,4 ori.

Numărul copiilor decedați cu vârsta sub un an, în 2024, a fost de 279, fiind în creștere cu 38 copii comparativ cu anul 2023. Respectiv, rata mortalității infantile a înregistrat o creștere de la 10,0 decedați la 1000 născuți-vii, în 2023, la 11,8 în 2024. Totodată, se observă o ”supramortalitate masculină” și în cazul deceselor de până la un an – 12,5 decese la 1000 născuți-vii în cazul băieților, față de 11,1 decese la 1000 născuți-vii în cazul fetelor. Comparativ cu anul 2023, rata mortalității infantile a crescut, în anul 2024, la băieți cu 1,3 decese, iar la fete, cu 2,3 decese la 1000 de născuți-vii.

Cele mai scăzute rate ale mortalității infantile au fost înregistrate în: raioanele Cantemir (2,6‰), Rezina (3,1‰), Dubăsari (4,5‰), Cimișlia (5,8‰), Orhei (6,1‰), Hîncești (6,3‰) și Șoldănești (6,4‰) . Cele mai mari rate ale mortalității infantile (între 15‰ și 31 ‰) s-au înregistrat în raioanele Taraclia, Sângerei, mun. Chișinău, raioanele Leova și Dondușeni.

Sporul natural a păstrat valori negative, înregistrând în anul 2024 (-9,9) mii persoane, față de (-9,7) mii persoane în 2023. Sub aspect de gen, sporul a marcat: pentru bărbați (-5,8) mii persoane în 2024 față de (-5,9) mii în 2023, iar pentru femei, în anul 2024, sporul natural a fost de (-4,0) mii peroane și (-3,8) mii persoane în anul precedent.

Nupțialitatea și divorțialitatea

În anul 2024, s-au înregistrat 14,8 mii căsătorii, acestea fiind în descreștere cu 6,0% comparativ cu anul 2023. De asemenea, s-a înregistrat și o descreștere a ratei nupțialității de la 6,4 căsătorii la 1000 de locuitori în 2023 la 6,2 căsătorii în anul 2024.

Cea mai mare pondere din total căsătorii, care au fost încheiate în anul 2024, și anume 30,4%, revin bărbaților din grupa de vârstă 25-29 ani, urmate de căsătorii încheiate de femeile din grupa de vârstă 20-24 ani – 32,5% (Figura 2). Vârsta medie la prima căsătorie a fost de 30 ani pentru bărbați și de 27 ani pentru femei.

Figura 2. Structura pe grupe de vârstă și sexe a persoanelor care s-au căsătorit în anul 2024, %

Descarcă datele în format .xlsx

În cazul divorțurilor, în anul 2024 s-au înregistrat 9,5 mii, numărul acestora fiind în descreștere cu 1,7% comparativ cu anul 2023, iar rata divorțialității a constituit 4,0 divorțuri la 1000 de locuitori. Vârsta medie a soților la divorț a fost de 41,5 ani pentru bărbați și 38,4 ani pentru femei.

Din total divorțuri, în anul 2024, ponderea celor survenite după o perioadă de căsnicie mai mică de 5 ani constituiau 25,5%, de 5-9 ani – 23,5%, urmate de căsătoriile desfăcute după o perioadă cuprinsă între 10-14 ani (16,4%), după 15-19 ani (12,8%) și, respectiv, după 20 ani și peste (21,8%). Durata medie a căsătoriei finalizate prin divorț a fost de 11,9 ani.

Migrația internațională

Migrația netă⁵ a populației cu reședința obișnuită, în anul 2023⁶, a urmat tendința de descreștere din ultimii ani, înregistrând o valoare negativă de (-32,6) mii persoane.

Din totalul emigranților, ponderea cea mai mare, de circa 39%, o dețin persoanele cu vârsta de 20-39 ani, urmată de populația cu vârsta de până la 19 ani, a cărei pondere constituie cca 26%. În cazul imigranților, se constată o situație similară, ponderea persoanelor cu vârsta de 20-39 ani a fost de circa 37% din totalul imigranților, iar cei cu vârsta de până la 19 ani au deținut o pondere de cca 19% din total (Figura 3).

Figura 3. Distribuția imigranților și emigranților pe grupe de vârstă, în anul 2023

Descarcă datele în format .xlsx

Conform datelor Inspectoratului General de Migrațiune, în anul 2024, au beneficiat de protecție umanitară 38125 de persoane, sau cu 34,6% mai mult comparativ cu anul precedent.

 Migrația internă

Pe parcursul anului 2024 și-au schimbat oficial domiciliul în interiorul țării circa 17,2 mii de persoane. În mare parte, migranții interni sunt persoanele în vârsta aptă de muncă (93,6%), predominante fiind persoanele din grupa de vârstă 25-49 ani (Tabelul 3). Fluxul de sosiri/plecări, abordat din perspectiva de gen, a constituit 54,8% femei și 45,2% bărbați.

 Tabelul 3. Migrația internă determinată de schimbarea domiciliului, în anul 2024

Descarcă datele în format .xlsx

În anul 2024, datorită migrației interne, numărul populației din localitățile urbane a crescut cu 5,5 mii persoane în detrimentul localităților rurale. Numărul cel mai mare de migranți interni a fost orientat spre orașele mari. Astfel, 48,8% din total sosiri au revenit mun. Chișinău, fiind urmat de mun. Bălți cu 3,4%.

Note:

1 Datele sunt prezentate fără teritoriul din partea stângă a Nistrului și mun. Bender.

² Sursa datelor o constituie Agenția Servicii Publice, responsabilă de înregistrarea actelor de stare civilă, precum și Agenția Națională pentru Sănătate Publică, responsabilă pentru înregistrarea datelor medicale privind nașterile (odată cu implementarea Sistemului Informațional eConstatare Medicală Naștere și Decese (CMND), în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.72/2024 cu privire la instituirea Sistemului informațional “Constatarea medical a nașterii și a decesului” (eCMND).

³Reședință obișnuită este definită ca locul în care persoana a trăit preponderent în ultimele 12 luni indiferent de absențele temporare (în scopul recreării, vacanței, vizitelor la rude și prieteni, afacerilor, tratamentului medical, pelerinajelor religioase etc.).

⁴ Datele prezentate pentru anul 2024 sunt provizorii și ar putea ulterior suferi modificări urmare a ajustărilor operate de instituțiile de resort. Respectiv, datele pentru anul 2023 sunt date precizate, fiind operate în unele cazuri ajustări la datele publicate în anul trecut.

⁵ La determinarea migrației nete (diferența dintre numărul de imigranți și cel al emigranților) s-au utilizat următoarele definiții: imigrant se consideră persoana care a intrat în Republica Moldova și a locuit în țară în următoarele 12 luni după ce a locuit în străinătate în precedentele 12 luni; emigrant este persoana care a ieșit din țară, a locuit în străinătate în următoarele 12 luni, trăind în Republica Moldova în precedentele 12 luni.

⁶ Migrația netă a populației cu reședința obișnuită este calculată în baza datelor privind traversările frontierei de stat a persoanelor fizice pentru trei ani consecutivi (anul precedent, anul curent și cel următor: t-1, t și t+1); astfel, migrația netă pentru 2023 a fost estimată în baza datelor pentru anii 2022, 2023 și 2024. Respectiv, datele privind migrația internațională a populației cu reședința obișnuită în anul 2024 vor fi calculate când va fi disponibilă informația privind traversările frontierei de stat din anul 2025.

Informații relevante:

• Banca de date statistice / Populația și procesele demografice
• Metadate de referință „Populație și demografie"
• Concepte și definiții „Populație și demografie"
• Calendarul de diseminare în anul 2025